30 January 2016,
 0
Transplanturile de mâini sunt de acum o posibilitate
Firefox 44 are suport pentru notificările push

România a avut numeroşi matematicieni de renume, însă unul dintre cei despre care se vorbeşte mai puţin este Grigore Moisil, considerat părintele informaticii româneşti.

Tulceanul născut în 1906 şi-a câştigat această reputaţie nu numai datorită abilitaţilor sale de matematică, ci mai ales prin prisma eforturilor depuse pentru ca informatică să devină un curs esenţial în licee şi facultăţi.

Sub îndrumarea mamei sale, Moisil a învăţat mai întâi să socotească şi abia apoi să scrie şi să citească, ceea ce l-a ajutat inclusiv să descopere singur regula de trei simplă, una dintre cele mai banale operaţii matematice.

După ce a prins gustul matematicii, Moisil a urmat în paralel cursurile a două facultăţi: Politehnica, la secţia Construcţii, şi Matematica, la Universitatea din Bucureşti. În 1929 a renunţat la Politehnică pentru a se dedica integral matematicii, iar lucrarea sa de doctorat, “Mecanica analitică a sistemelor continue”, a fost publicată şi apreciată la Paris.

Grigore Moisil

Un matematician cu umor

Grigore Moisil nu era însă genul de matematician care să se afunde în studiile sale. În schimb, îi plăcea foarte mult să-i înveţe matematica pe cei din jurul său, astfel că nu este o surpriză că, după ce a studiat doi ani la Sorbona, a devenit profesor de matematică în 1932 la Facultatea de Matematică din Iaşi. Timp de 10 ani i-a învăţat matematica pe studenţi şi, în paralel, a publicat numeroase lucrări de algebră, mecanică, analiză matematică, geometrie sau logică matematică.

În principiu, matematica nu este o ramură a ştiinţei care să fie apreciată de mulţi elevi sau studenţi. Este dificilă, necesită putere de concentrare şi studiu îndelungat, însă Moisil a reuşit să-i facă pe cursanţii săi să înveţe cu plăcere. Cum a reuşit acest lucru? Prin faptul că avea mult umor şi se folosea de această calitate pentru a-şi destinde studenţii în timpul orelor de curs.

Printre glumele sale celebre se numără şi cele despre femei, cum ar fi: “Fiecare bărbat are nevoie de o amantă! Nevasta crede că el e la amantă, amanta crede că e la nevastă şi aşa el poate să şadă liniştit în bibliotecă să citească”. În mod ironic, probabil că o adaptare la timpurile moderne a acestei glume ar prevedea ca bărbatul să se joace pe calculator.

Avea însă glume şi despre lipsa de inteligenţă a unor apropiaţi: “Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil”.

De altfel, în arhiva Televiziunii Romane există un interviu în care Grigore Moisil îşi etalează, printre altele, şi talentul de umorist:

Ulterior, după cei 10 ani petrecuţi la Iaşi, Moisil s-a transferat la Facultatea de Matematică din Bucureşti, unde a locuit inclusiv pe parcursul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în perioada 1947-1949 a fost numit ambasadorul României la Ankara.

Părintele informaticii româneşti

Anii ‘50 aveau să aducă o schimbare importantă în cariera matematicianului, întrucât acesta şi-a extins sfera de cunoştinţe şi în domeniul informaticii. Totul a plecat de la o maşinărie de calcul primită de la o prietenă care călătorise în Statele Unite. De aici a început să studieze modul în care matematica poate fi integrată în ştiinţele calculatoarelor, iar în 1962 a înfiinţat Centrul de Calcul din cadrul Universităţii din Bucureşti.

În această perioadă, matematicianul a realizat studii de logică polivalentă şi logică nuanţată care au contribuit la inventarea primelor calculatoare româneşti. Astfel, încă de la acea vreme, Moisil a realizat valoarea informaticii, motiv pentru care a început să viziteze unităţile de învăţământ pentru a explica noua ştiinţă.

Pe măsură ce a organizat numeroase discursuri pe acest subiect, Moisil şi-a dat seama că, pentru a convinge cât mai mulţi tineri de importanţa informaticii, toate unităţile de învăţământ trebuie informatizate. Prin urmare, s-a dus la Ministerul Învăţământului şi a propus ca fiecare universitate din ţara să aibă o catedră de informatică şi că principalele universităţi din ţară să fondeze facultăţi de informatică.

În plus, pentru ca viitorii studenţi să fie atraşi de ideea de a studia informatică, Moisil a propus şi realizarea unor licee de informatică. Prin aceste realizări, Moisil a format primele generaţii de informaticieni din România.

Apreciat în întreaga lume pentru realizările sale din domeniul matematicii şi, mai nou, al informaticii, în 1973 Moisil a fost invitat să susţină o serie de conferinţe în Statele Unite şi Canada pe parcursul unei luni şi jumătate.

În 21 mai 1973, după o conferinţă susţinută la Ottawa, Grigore Moisil a suferit un atac de cord şi a încetat din viaţă la vârsta de 67 de ani. Performanţele sale din lumea matematicii şi lansarea pe piaţă a primelor generaţii de informaticieni sunt însă apreciate şi astăzi, în special de străini. De altfel, în 1996, el a primit post-mortem premium “Computer Pioneer” din partea asociaţiei IEEE pentru “dezvoltarea circuitelor logice polivante, a Şcolii Româneşti de Calculatoare şi pentru sprijinul acordat primelor calculatoare româneşti”.

Prin realizările sale, Grigore Moisil se alătură astfel unor personalităţi marcante, printre care se numără şi cei mai mari inventatori români, cum ar fi Henri Coandă, Anghel Saligny sau Traian Vuia.




Sursa acestui articol.

Transplanturile de mâini sunt de acum o posibilitate
Firefox 44 are suport pentru notificările push

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close